For Romanian version, scroll down
(born 1956)Violinist. She was born in a mountain hideout because her parents, Maria Plop and Toma Arnăuțoiu, were fighting against the communists. Maria Plop had fled from Iași, horrified by the atrocities committed by Russian troops upon entering the country, and was working for the Arnăuțoiu family when she joined the partisans. Toma Arnăuțoiu was a lieutenant, a graduate of the Cavalry Officer School, who had fought on the front against Nazi Germany since September 1944 and was decorated with the Order of the “Crown of Romania.” After being wounded on the front, he returned to the country in 1945. In August 1947, he was placed in reserve. The group he led formed in the spring of 1949 in his native village, Nucșoara, Muscel County (now Argeș), consisting of 16 partisans, four of whom were women. Their mission was to act against the local communists in the event of a supposed and long-awaited war between the Anglo-American allies and the Soviet Union, a conflict that would remove the communist regime from Romania. For nine years, the group members were pursued, arrested, or killed by the Securitate, while arrests and recruitment of informers took place among the locals, relatives, and friends. Toma Arnăuțoiu’s resistance group was the last group dismantled by the Securitate. Supported with food, weapons, and ammunition by over 100 people, the group achieved the strongest and longest-lasting anti-communist resistance in Europe. In May 1958, Toma Arnăuțoiu and his brother, Petre, were captured in the home of an acquaintance who betrayed them by putting a strong tranquilizer in their drink. The Securitate captured them and forced them to reveal the location of the hideout where only Maria Plop, their daughter Ioana, and one other partisan remained. They were surrounded and ordered to surrender. Although she had fought alongside the men all those years, Maria descended a rope ladder with her child in her arms, surrendering, while the remaining man in the hideout fired at the Securitate troops and was killed in the exchange of gunfire. Ioana Arnăuțoiu was separated from her parents immediately after both were arrested; she was only two years old. The arrested men were interrogated for a year at the Securitate headquarters in Pitești, sentenced to death, and executed in July 1959 at Jilava prison, alongside 14 others who had helped them. Maria Plop was life-sentenced to hard labor and died four years later in prison without ever knowing what happened to her child, in miserable detention conditions. Ioana Voicu-Arnăuțoiu was sent by the authorities to an orphanage, with her civil data classified, including for the safety of the institution’s employees. She was only able to discover who her biological parents were after 1990, by sheer luck, being recognized by the orphanage director, the only one who knew her true identity and who was young enough at that time to survive the communist era. Subsequently, Ioana Voicu-Arnăuțoiu documented her parents’ lives based on Securitate archives, collected photographs, and published articles and books in their memory. The Arnăuțoiu family’s house and surrounding land were abusively nationalized by the communists, and the building was transformed into the headquarters of the Militia in Nucșoara, Argeș County. The house has since been used by the Romanian State, and as of 2024, it is still the Police headquarters, although Ioana Voicu-Arnăuțoiu has been trying to legally recover her family’s properties since 2001.
(născută 1956) Violonistă. A fost născută într-o ascunzătoare din munți pentru că părinții ei, Maria Plop și Toma Arnăuțoiu, luptau împotriva comuniștilor. Maria Plop se refugiase de lângă Iași, îngrozită de atrocitățile generate de trupele rusești la intrarea în țară, și lucra pentru familia Arnăuțoiu când s-a alăturat partizanilor. Toma Arnăuțoiu era locotenent, absolvent al Școlii de Ofițeri de Cavalerie, luptase pe front contra Germaniei naziste, din septembrie 1944, și fusese decorat cu Ordinul „Coroana României”. După ce a fost rănit pe front, a revenit în țară, în 1945. În august 1947 a fost trecut în rezervă. Grupul condus de el s-a format în primăvara anului 1949, în comuna lui natală, Nucșoara, județul Muscel, în prezent Argeș, din 16 partizani, din care patru erau femei. Menirea lor era să acționeze contra comuniștilor locali în cazul unui presupus și îndelung așteptat război între aliații anglo-americani și Uniunea Sovietică, un conflict care să fi înlăturat regimul comunist din România. Timp de nouă ani, membrii grupului au fost urmăriți, arestați sau uciși de Securitate, iar în rândul localnicilor, rudelor și prietenilor lor s-au făcut arestări și au avut loc racolări de informatori. Grupul de rezistență al lui Toma Arnăuțoiu a fost ultimul destructurat de către Securitate. Susținut cu alimente, arme și muniție de peste 100 de oameni, grupul a reușit cea mai puternică și îndelungată rezistență anticomunistă din Europa. În mai 1958, Toma Arnăuțoiu și fratele său, Petre, au fost capturați în casa unui apropiat care i-a trădat și le-a pus un tranchilizant puternic într-o băutură. Securitatea i-a capturat și i-a forțat să indice locul ascunzătorii unde se mai aflau doar Maria Plop, fiica Ioana și încă un partizan. Aceștia au fost înconjurați și somați să se predea. Mama, deși luptase în toți acei ani cot la cot cu bărbații, a coborât pe o scară de frânghie cu copila în brațe, predându-se, timp în care bărbatul rămas în ascunzătoare a tras spre trupele de Securitate și a fost ucis în schimbul de focuri. Ioana Arnăuțoiu a fost despărțită de părinți imediat după ce ambii au fost arestați. Avea vârsta de doi ani. Bărbații arestați au fost anchetați timp de un an, la sediul Securității din Pitești, condamnați la moarte și executați în iulie 1959, la penitenciarul Jilava, alături de alți 14 oameni care îi ajutaseră. Maria Plop a fost condamnată la muncă silnică pe viață și a murit după patru ani de închisoare, fără să știe ce s-a întâmplat cu copilul ei, în condiții mizere de detenție. Ioana Voicu-Arnăuțoiu a fost trimisă de autorități la orfelinat, cu datele civile secretizate, inclusiv pentru siguranța angajaților din instituție. A putut descoperi cine i-au fost părinții naturali doar după 1990, cu mult noroc, fiind recunoscută de directoarea orfelinatului, singura care știa identitatea ei adevărată și care era suficient de tânără în acea perioadă încât să supraviețuiască perioadei comunismului. Ulterior, Ioana Voicu-Arnăuțoiu a documentat viața părinților ei în baza arhivelor Securității, a colectat fotografii, a publicat articole și cărți în memoria lor. Casa familiei Arnăuțoiu si terenurile aferente ei au fost naționalizate abuziv de comuniști, iar imobilul a fost transformat în sediul Miliției din Nucșoara, județul Argeș. Casa a fost de atunci în folosința Statului român și, în 2024, încă este sediul Poliției deși, din anul 2001, Ioana Voicu Arnăuțoiu încearcă să recupereze pe căi legale proprietățile familiei sale.
