Ioana Bărbat (n. 1977)
În 17 decembrie 1989, la vârsta de 12 ani, în prezența ei, mama i-a fost împușcată mortal, iar tatăl său a fost rănit grav. Mama ei, Lepa Bărbat, este primul martir al Revoluției Române, primul mort împușcat de la Timișoara. Conform documentelor oficiale a fost împușcată „în cap și piept (…) la intrarea în Piața Libertății, dinspre str. Karl Marx (…) cu o oră înainte ca dictatorul să ordone să se tragă în manifestanți”. A fost trasă atunci o singură rafală. Ioana Bărbat a fost rănită superficial, la mâna dreaptă, de un glonț trecut prin mâneca paltonului. Alte trei gloanțe i-au trecut prin căciula ținută în mână. Și-a strigat mama, care nu i-a mai răspuns. Tatăl ei era și el căzut, fiind grav rănit. Trupul mamei sale a ajuns întâi la morga Spitalului Județean Timiș de unde, în 18 decembrie, a fost furat cu scopul ștergerii urmelor masacrului de la Timișoara. În această operațiune, codificată inițial „Trandafirul”, Statul român comunist a incinerat ilegal la Crematoriul Cenușa din București 43 de cadavre ale celor împușcați în acele zile, unii dintre ei mortal, alții fiind doar răniți, dar executați chiar în Spitalul Județean. Operațiunea, condusă de șeful Inspectoratului General al Miliției și de șeful Direcției contrainformații economice din Departamentul Securității Statului, la comanda Elenei Ceaușescu, a implicat printre alții pe șeful Securității Timiș, un medic din Timișoara și directorul Institutului de Criminalistică de la București. Operațiunea a fost redenumită „Vama” din momentul preluării cadavrelor de la Timișoara. Intenția organizatorilor era ca dispariția cadavrelor să fie explicată prin faptul că persoanele respective ar fi trecut fraudulos granițele țării. Incinerarea a fost finalizată în dimineața zilei de 20 decembrie, rezultând patru tomberoane cu cenușă amestecată, care au fost transportate pe raza localității Popești-Leordeni, județul Ilfov, unde conținutul a fost aruncat într-o gură de canal. Tatăl Ioanei a fost tratat inițial la Spitalul Județean Timișoara și a supraviețuit datorită operațiilor chirurgicale efectuate în străinătate, după 22 decembrie. Dosarul penal al militarului care a tras asupra familiei Bărbat, căpitan de contrainformații în 1989, a fost clasat după 20 de ani de anchete și procese, iar faptele sale penale s-au prescris între timp. O placă memorială care amintește de martirajul Lepei Bărbat a fost amplasată în anul 1990 pe fațada clădirii Comenduirii Garnizoanei Militare din Piața Libertății din Timișoara, o clădire în fața căreia și-au mai pierdut viața sau au fost răniți și alți revoluționari timișoreni, în zilele ce au urmat din Revoluția Română. La mai bine de 30 de ani de la Revoluția din 1989, în România nu există o instituție a memoriei dedicată acestui eveniment istoric. În 16 decembrie 2019, în Piața Libertății din Timișoara, locul unde mama lor a murit, Ioana Bărbat și sora ei, Angela, au participat ca invitate speciale la evenimentul prin care Ministerul Culturii și Identității Naționale a oficiat procesul de înființare a Muzeului Național al Revoluției Anticomuniste din Decembrie 1989, chiar în clădirea fostei Comenduiri a Garnizoanei Militare. Muzeul ar urma să funcționeze sub autoritate guvernamentală și să fie conceput, proiectat și construit până în 2025 pentru a „da expresie omagiului luptei poporului român pentru atingerea aspirațiilor sale de libertate, demnitate și democrație”.
