Ioan Chiş (n. 1957)
Primul român ajuns în balconul Operei din Timișoara în 20 decembrie 1989 și cel care a vorbit primul de acolo demonstranților timișoreni. Ioan Chiș era angajat la Întreprinderea „Electrotimiș” ca maistru prelucrări prin așchiere. Și-a condus colegii intrați în grevă generală spre Operă și a intrat în clădire pe o ușă laterală, evitând un cordon de soldați care păzeau intrarea principală. A fost îndrumat către balcon de un oficial speriat că mulțimea de afară va intra și va devasta clădirea. Odată ajuns la balcon, Ioan Chiș a cerut pornirea stației de amplificare pregătite pentru cuvântările oficialilor veniți de urgență în oraș. În contextul în care pasivitatea societății românești față de dictatura comunistă fusese concentrată ani de zile în formula „Mămăliga nu face explozie”, Ioan Chiș și-a spus atunci la microfon numele și meseria, apoi a exclamat: „Fraților, în sfârșit a explodat mămăliga!”, provocând un entuziasm general. Apoi, după spusele lui, a dat prioritate intelectualilor care i-au urmat, precum Lorin Fortuna și Claudiu Iordache. Ioan Chiș a devenit membru în Biroul Permanent al Frontului Democratic Român și, mai apoi, vicepreședinte al Frontului Democratic Român (FDR), organizația politică înființată ad-hoc pentru „a realiza un dialog cu guvernul român, în scopul democratizării țării”. FDR condiționa prin prima sa proclamație, citită în 20 decembrie de președintele Lorin Fortuna, „începerea acestui dialog cu demisionarea tiranului Nicolae Ceaușescu” și definea 10 revendicări: „Organizarea de alegeri libere; Libertatea cuvîntului, presei, radioului și televiziunii; Deschiderea imediată a granițelor de stat; Integrarea României în rândul statelor care garantează și respectă drepturile fundamentale ale omului; Eliberarea neîntârziată a tuturor deținuților și dizidenților politici din România; Revitalizarea economiei naționale; Reforma învățămîntului în spirit democratic; Dreptul de a manifesta liber; Libertatea reală a cultelor religioase; Îmbunătățirea asistenței medicale și alimentației publice.” Documentul, tipărit și distribuit în noaptea acelei zile pe foi volante, se încheia cu “Poporul Român a învins”*. Ioan Chiș este semnatar al Proclamației FDR. Timișoara fusese declarată de revoluționari primul oraș liber de comunism din România, însă Proclamația propunea dialog, nu înlăturarea definitivă a guvernului comunist. În FDR, o formațiune deloc omogenă, constituită ad-hoc pe un puternic val de emoții, au apărut rapid disensiuni. Controversele au fost multiplicate după fuga cuplului dictatorial de consultările mai multor lideri, printre care Fortuna și Iordache, cu Radu Bălan, prim-secretarul PCR al județului Timiș. Astfel, nomenclaturistul a fost sugerat public ca alternativă la preluarea puterii. După ce membri și lideri ai FDR și-au arătat susținerea pentru Frontul Salvării Naționale, în 12 ianuarie 1990, în urma unei manifestații de stradă, Lorin Fortuna a fost înlăturat de la conducerea județului Timiș și au fost organizate alegeri locale, primele din țară după Revoluție, înainte de a fi dată o lege electorală democratică. Ioan Chiș a fost omis pe listele de candidați ai FSN la alegerile locale și centrale. I-a fost oferit titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Timișoara, la 25 de ani de la Revoluție. În 2019, la 30 de ani de la Revoluție, conducea o afacere personală de producție de piese prin așchiere.