for Romanian version, scroll down.
(born / născută 1975) În 1997, a absolvit Facultatea de Drept în cadrul Universității București și a devenit consilier juridic la Ministerul Justiției, unde a activat până în anul 2022. A lucrat un timp îndelungat în cadrul Direcției Elaborare Acte Normative fiind, între 2001 – 2013, șef serviciu Drept Public. Pe 31 ianuarie 2017, aproape de miezul nopții, la finalul unei ședințe, Guvernul României controlat de Partidul Social Democrat (PSD) a anunțat aprobarea unei Ordonanțe de Urgență (OUG) de modificare a Codului Penal și a celui de Procedură Penală. Actul nu fusese înscris pe ordinea de zi datorită presiunii publice create de această inițiativă. Prin OUG nr. 13/2017, Guvernul dezincrimina abuzul în serviciu în limita a aproximativ 45.000 Euro, infracțiunea se ștergea din caziere și funcționarii astfel condamnați puteau ocupa imediat o funcție publică. Mai mult, abuzul în serviciu nu se mai aplica în cazul emiterilor de acte normative, ceea ce ar fi plasat legiuitorii deasupra legii. Actul mai dezincrimina neglijența în serviciu și relaxa norme de natură tehnică prin care erau vizate denunțul sau controlul judiciar. Văzută ca o lovitură majoră pentru echitatea sistemului de justiție, OUG 13/2017 a generat imediat proteste în mai multe orașe din țară, în fața clădirii Guvernului adunându-se spontan mai multe mii de protestatari. În zilele următoare, în Piața Victoriei din București și în unele orașe din țară, câteva sute de mii de oameni au solicitat abrogarea ordonanței. Deși actul intra în vigoare la publicarea lui în Monitorul Oficial, datorită unui articol inclus, OUG ar fi produs efecte doar după 10 zile de la publicare. Acel termen s-a dovedit capital pentru salvarea democrației și a justiției din România, permițând societății civile să se coalizeze și să forțeze abrogarea Ordonanței. Termenul a existat în OUG 13/2017, în urma unei propuneri a Alinei Barbu și a susținerii lui în fața Ministrului Justiției, membru al PSD. După cinci zile, Guvernul a fost obligat să abroge OUG 13/2017 printr-o altă ordonanță, în preambul invocând amploarea manifestațiilor de stradă. Alina Barbu a participat la negocierile de aderare a României la Uniunea Europeană – capitolul justiție, activând inclusiv ca diplomat la Bruxelles, la Misiunea Permanentă a României pe lângă UE, în perioada 2003 – 2005. Deține o vastă experiență în elaborarea actelor normative: modificări și completări aduse la Codul penal și Codul de procedură penală, reglementări privind sistemul penitenciar și sistemul de probațiune, privind integritatea în funcții și demnități publice, prevenirea și combaterea corupției, a criminalității organizate, a spălării banilor și finanțării terorismului, a traficului de persoane, a traficului de droguri, și, nu în ultimul rând, măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului UE privind Parchetul European. A avut o prezență activă în diverse comitete ale Națiunilor Unite, ale Consiliului Europei, precum și la nivelul Uniunii Europene, activând, în cadrul Președinției Române a Consiliului Uniunii Europene (2019) ca vicepreședinte al Grupului DROIPEN (drept penal substanțial). Absolvind între timp studii de psihologie, Alina Barbu își desfășoară în prezent activitatea în cabinetul său individual de psihologie, ca psiholog clinician cu drept de liberă practică, fiind formată în evaluare și consiliere în anxietate, depresie, epuizare, dezvoltare personală, evaluarea personalității. În prezent se implică, din dublă perspectivă, de expert jurist și psiholog, în activitatea civică de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale, în special în domeniile privind sănătatea mintală, protecția persoanelor cu dizabilități intelectuale, prevenirea și combaterea traficului de persoane, sprijinirea persoanelor în situații de criză.
